4 definiții pentru sus-pus

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUS-PÚS, -Ă, sus-puși, -se, adj. (Despre oameni) Care deține o situație socială înaltă. Persoană sus-pusă.Nu se arăta prudent să zădărască... cine știe ce bănuielnică vrăjmășie a unei odrasle din tagma sus-pusă. C. PETRESCU, A. R. 17.

SUS-PÚS ~să (~și, ~se) și substantival (despre persoane) Care are o situație socială înaltă; care ocupă un post mare. /sus + pus


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sus-pús adj. m., pl. sus-púși; f. sus-púsă, pl. sus-púse

sus-pús adj. m., pl. sus-púși; f. sg. sus-púsă, pl. sus-púse

Intrare: sus-pus
sus-pus adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sus-pus
  • sus-pus
  • sus-pusul
  • sus-pusul
  • sus-pusu‑
  • sus-pusu‑
  • sus-pu
  • sus-pu
  • sus-pusa
  • sus-pusa
plural
  • sus-puși
  • sus-puși
  • sus-pușii
  • sus-pușii
  • sus-puse
  • sus-puse
  • sus-pusele
  • sus-pusele
genitiv-dativ singular
  • sus-pus
  • sus-pus
  • sus-pusului
  • sus-pusului
  • sus-puse
  • sus-puse
  • sus-pusei
  • sus-pusei
plural
  • sus-puși
  • sus-puși
  • sus-pușilor
  • sus-pușilor
  • sus-puse
  • sus-puse
  • sus-puselor
  • sus-puselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)