SURFAȚĂ, surfețe, s. f. (Franțuzism învechit) Suprafață. Mici valuri încrețesc surfața de un verde întunecat a bălții. ODOBESCU, O. I 399. Amorul, fost-a el pentru acest suflet atît de tînăr asemenea minelor Laceniei, a căror surfață scînteie de aur strălucitor. NEGRUZZI, S. II 44.