SUPRAVIEȚUITOR, -OARE, supraviețuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care supraviețuiește alteia sau unei catastrofe, unui cataclism etc. Oamenii pe care-i întîlnim în Stalingrad sînt, în bună parte, supraviețuitorii. STANCU, U.R.S.S. 190. Ei doi erau ultimii supraviețuitori. C. PETRESCU, C. V. 269. ◊ (Adjectival) Poporul a păstrat numai în parte credințele primitive asupra vieții de-apoi și asupra întrebuințării ce trebuie s-o dea mortul făcliei, colacului, banului, dincolo de mormînt. Am zis în parte, pentru că și la popor acestea sînt întrucîtva semne simbolice ale unor credințe mai primitive, e forma supraviețuitoare a unui fond preschimbat. GHEREA, ST. CR. III 335.