SULIȚAȘ, sulițași, s. m. Ostaș în vechea organizare a armatei, care purta suliță sau care se lupta cu sulița; lăncier. A încălecat alaiul; au trecut înainte sulițașii. SADOVEANU, D. P. 63. În mijloc puind pe sulițași, lăsînd deșert atîta cît încăpeau cele șase tunuri de cîmpie. BĂLCESCU, O. II 322.