țuleap sm [At: CONV. LIT. XX, 1 020 / V: țâl~, ~lap, ~lep, țuiap (Pl și: țuiapi), țâiap (Pl: țâiepi), su~ / Pl: ~epi / E: mg dal culáp] 1 (Trs; Ban) Țăruș (1). 2-5 (Trs) Țăruș (6,10-11,15). 6 (Reg; îf țuiap) Bârnă care se pune deasupra ușorilor ușii sau ai ferestrei. 7 (Reg) Tulpină retezată, rămasă cu rădăcina în pământ după cosit.

suleap sm vz țuleap

țâiap sm vz țuleap

țâleap sm vz țuleap

țuiap sm vz țuleap

țulap sm vz țuleap

țulep sm vz țuleap

țuleap, țulepi, s.m. (reg.) 1. țăruș, par, stâlp, bârnă. 2. tulpină retezată.