2 intrări

Articole pe această temă:

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUGÉL, sugei, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori purpurii, trandafirii sau albe (Lamium purpureum).Sugel alb = plantă erbacee cu frunze pețiolate și flori albe (Lamium album). ◊ Compus: sugel-galben = plantă erbacee cu frunzele pețiolate și flori galbene-aurii (Galeobdolon luteum). 2. (Pop.) Panarițiu. – Lat. sigillum (după suge).

SUGÉL, sugei, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori purpurii, trandafirii sau albe (Lamium purpureum).Sugel alb = plantă erbacee cu frunze pețiolate și flori albe (Lamium album). ◊ Compus: sugel-galben = plantă erbacee cu frunzele pețiolate și flori galbene-aurii (Galeobdolon luteum). 2. (Pop.) Panarițiu. – Lat. sigillum (după suge).

SUGÉL1, sugei, s. m. Mică plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori purpurii, trandafirii sau albe; crește pe lîngă garduri și drumuri (Lamium purpureum); urzică-moartă. ◊ Compuse: sugel-alb = plantă erbacee cu frunze pețiolate și cu flori albe; crește prin păduri, tufișuri și livezi (Lamium album); sugel-galben = plantă erbacee cu frunze pețiolate și flori galbene-aurii; crește prin păduri umbroase și tufișuri umede (Galeobdolon luteum).

SUGÉL2, sugei, s. m. (Popular) Panarițiu. Ai făcut sugel la un deget. ȘEZ., la CADE. – Variantă: sugíu s. n.

SUGÉL2 ~i m. pop. Inflamație purulentă a țesuturilor degetelor; panarițiu. /<lat. sigillum

SUGÉL1 ~i m. Plantă erbacee rău mirositoare, cu tulpina în patru muchii, cu frunze de forma inimii și flori roșii. * ~-alb sugel cu flori albe sau albe-gălbui. ~-galben sugel cu flori galbene-aurii. /<lat. sigillum

sugel m. 1. Mold. panaris; 2 Tr. un fel de urzică (Lanium purpureum). [Tras din suge].

sugél (est) n., pl. e. și sugíŭ (vest) n., pl. urĭ. (cp. cu it. suggello, sigil, și cu rom. sug). Panariciŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sugél (pop.) s. m., pl. sugéi, art. sugéii

sugél s. m., pl. sugéi, art. sugéii

!sugél-gálben (plantă) (reg.) s. m. pl. sugéi-galbeni, art. sugéii-galbeni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUGÉL s. (BOT.) 1. (Lamium purpureum) urzică moartă, (reg.) țigancă. 2. sugel-alb (Lamium album) = urzică moartă, (reg.) fața-mâței, urzică albă, urzică creață. 3. sugel-galben (Galeobdolon luteum) = (reg.) gălbiniță.

SUGEL s. (BOT.) 1. (Lamium purpureum) urzică moartă, (reg.) țigancă. 2. sugel alb (Lamium album) = urzică moartă, (reg.) fața-mîței, urzică albă, urzică creață. 3. sugel-galben (Galeobdolon luteum) = (reg.) gălbiniță.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sugél (-éi), s. m.1. Panarițiu. – 2. Urzică-moartă (Lamium purpureum, L. album). – Var. sugiu. Lat. sūgĭllum, rezultatul unei contaminări a lui sĭgĭllum „pecete” cu sūgillāre „a face vînătăi” (Pușcariu, Dimin., 172; REW 7903), cf. it. sugello „sigiliu” și, pentru confuzia ambelor cuvinte, Vitt. Pisani, IF, LIII, 22-3. Contaminarea cu suge (Tiktin; Candrea), nu pare o ipoteză necesară. Sugiu apare în loc de *sugeu, sing. reconstituit după pl. sugei (după Candrea, de la sugel considerat drept dim.).


Dicționare enciclopedice

Encyclopedic definitions

LAMIUM L., SUGEL, URZICĂ MOARTĂ, fam. Labiatae. Gem originar din Europa, Asia și nordul Africii, cca 45 specii, erbacee, anuale sau perene, majoritatea cu tulpini patrunghiulare, cu frunze lipsite de stipele. Flori hermafrodite, caliciu cu 5 dinți, corolă bilabiată, labiul superior boltit, cel inferior cu 2 lobi mici, laterali, uneori lipsesc, lobul mijlociu invers-cordiform, 14 sta- mine.

Intrare: sugel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sugel
  • sugelul
  • sugelu‑
plural
  • sugei
  • sugeii
genitiv-dativ singular
  • sugel
  • sugelului
plural
  • sugei
  • sugeilor
vocativ singular
plural
Intrare: sugel-galben
sugel-galben substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sugel-galben
  • sugelul-galben
plural
  • sugei-galbeni
  • sugeii-galbeni
genitiv-dativ singular
  • sugel-galben
  • sugelului-galben
plural
  • sugei-galbeni
  • sugeilor-galbeni
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)