12 definiții pentru sugativ, sugativă   declinări

SUGATÍVĂ, sugative, adj. (În sintagma) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă.

SUGATÍVĂ, sugative, adj. (În expr.) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă.

SUGATÍVĂ, sugative, adj. f. (În expr.) Hîrtie sugativă (și substantivat) = un fel de hîrtie groasă, poroasă, special preparată pentru a suge cerneala. Pe urmă nu găsi sugativă. Mai descoperi că cerneala violetă e pe sfîrșite. C. PETRESCU, Î. II 148.

sugatívă1 adj. f., pl. sugatíve

*sugatívă2 s. f., g.-d. art. sugatívei; pl. sugatíve

sugatívă adj. f., pl. sugatíve

SUGATÍVĂ s. sugătoare.

SUGATÍV, -Ă adj. Care suge, absoarbe; absorbant. ◊ Hârtie sugativă (și s.f.) = hârtie poroasă și groasă, care suge cerneala. [Cf. it. (carta) sugante < sugare].

SUGATÍVĂ adj. hârtie ~ă (și s. f.) = hârtie groasă și poroasă care suge cerneala. (după it. /carta/ sugante)

SUGATÍVĂ ~e f. Hârtie poroasă preparată special pentru a suge cerneala. /a suge + suf. ~ativă

*sugatív, -ă adj. Formă greșită fabricată de ignoranți îld. sugător saŭ sugacĭ (Corect și ob. se zice sugătoare, nu sugativă, vorbind de hîrtie, ĭar de bețivĭ, sugacĭ).


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

sugativă, sugative s. f. 1. (d. oameni) bețiv, alcoolic. 2. femeie de moravuri ușoare.