subțiat, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvp) supț~ / Pl: ~ați, ~e / E: subția] 1 (D. oameni și animale sau d. corpul lor) Devenit subțire (7) Si: suplu, zvelt. 2 (D. părți ale corpului) Redus în grosime. 3 (Pex; d. părți ale corpului) Delicat (2). 4 (D. corpuri cu forma alungită, d. tuburi, corzi, fire etc.) Devenit subțire (2). 5 Devenit subțire (15) Si: îngustat. 6 (D. corpuri cu suprafața întinsă) Devenit subțire (18). 7 (D. piele, țesuturi organice) Cu grosime redusă (și cu suprafața netedă) Si: fin¹ (2), străveziu. 8 (D. corpuri în stare lichidă sau vâscoasă) Care are o concentrație redusă Si: diluat (1), slab, (reg) rărit² Vz îndoit, lungit. 9 (D. corpuri în stare gazoasă) Cu densitatea micșorată Si: rarefiat. 10 (Rar; d. umbră, întuneric) Cu intensitatea scăzută Si: slab. 11 (D. sunete, voce) Devenit mai subțire (42) Si: ascuțit² (9), pițigăiat. 12 (D. oameni și manifestările lor) Devenit subțire (45) Si: civilizat (2), cizelat² (4), cultivat² (5), rafinat², stilat (1), șlefuit². 13 (D. auz) Care distinge cele mai mici sunete Si: ascuțit² (10). 14 (D. auz) Care a devenit foarte receptiv Si: ascuțit² (10).