Definiția cu ID-ul 440352:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBÎNCHIRIA vb. I. tr. A da cu chirie un imobil (sau o parte dintr-un imobil) închiriat pe seama sa. ♦ A închiria o parte dintr-un imobil de la locatarul principal. [Pron. -ri-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < sub- + închiria, după fr. sous-louer].