SUBRETĂ, subrete, s. f. (Franțuzism ieșit din uz) Fată angajată pentru dereticatul camerelor și pentru alte treburi casnice; fată în casă. Cînta, cățărată pe fereastră, o subretă cu bonețică. PAS, Z. I 12. (Roza, subreta, apare) – Ce faci cu ceaiul ăla? – E gata, coniță. CARAGIALE, M. S. 112.