opțiuni
  • info

7 definiții pentru subiacent

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBIACENT, -Ă, subiacenți, -te, adj. Care este plasat dedesubt. [Pr.: -bi-a-] – Din fr. subjacent, lat. subjacens, -entis.

SUBIACENT, -Ă, subiacenți, -te, adj. Care este plasat dedesubt. [Pr.: -bi-a-] – Din fr. subjacent, lat. subjacens, -entis.

subiacent, ~ă a [At: IBRĂILEANU, S. L. 10 / S și: (după fr) subjacent / Pl: ~nți, ~e / E: lat subjacens, -tis, fr subjacent] 1 (Liv; d. fenomene, d. abstracte etc.) Inclus. 2 Care este situat, plasat imediat dedesubt.

SUBIACENT, -Ă adj. Care este plasat imediat dedesubt. [Pron. -ia-. / < fr. subjacent, cf. lat. iacens – care este întins].

SUBIACENT, -Ă adj. imediat dedesubt. (< fr. subjacent, lat. subiacens)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subiacent (desp. -bi-a-) adj. m., pl. subiacenți; f. subiacentă, pl. subiacente

!subiacent (-bi-a-) adj. m., pl. subiacenți; f. subiacentă, pl. subiacente

subiacent adj. m. (sil. -bia-; mf. sub-), pl. subiacenți; f. sg. subiacentă, pl. subiacente

Intrare: subiacent
subiacent adjectiv
  • silabație: su-bi-a-cent info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subiacent
  • subiacentul
  • subiacentu‑
  • subiacentă
  • subiacenta
plural
  • subiacenți
  • subiacenții
  • subiacente
  • subiacentele
genitiv-dativ singular
  • subiacent
  • subiacentului
  • subiacente
  • subiacentei
plural
  • subiacenți
  • subiacenților
  • subiacente
  • subiacentelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subiacent, subiacentăadjectiv

  • 1. Care este plasat dedesubt. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.