5 definiții pentru subcultură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBCULTÚRĂ, subculturi, s. f. 1. Tendință de manifestare subiacentă a unei culturi elementare. 2. Cultură a grupurilor și subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică. – Din engl. subculture. Cf. fr. sous-culture.

SUBCULTÚRĂ, subculturi, s. f. 1. Tendință de manifestare subiacentă a unei culturi elementare. 2. Cultură a grupurilor și subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică. – Din engl., fr. subculture.

SUBCULTÚRĂ s. f. 1. tendință subiacentă de manifestare a unei culturi elementare. 2. subdiviziune a culturii naționale, caracterizată printr-o combinație de factori specifici unui grup social. 3. (med.) cultură care rezultă prin însămânțarea unei alte culturi într-un mediu oarecare. (< engl., fr. subculture)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*subcultúră s. f., g.-d. art. subcultúrii; pl. subcultúri

subcultúră s. f. → cultură

Intrare: subcultură
subcultură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subcultu
  • subcultura
plural
  • subculturi
  • subculturile
genitiv-dativ singular
  • subculturi
  • subculturii
plural
  • subculturi
  • subculturilor
vocativ singular
plural