8 definiții pentru stupilă
Explicative DEX
STUPILĂ, stupile, s. f. Amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere. – Cf. fr. étoupille.
STUPILĂ, stupile, s. f. Amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere. – Cf. fr. étoupille.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stupilă sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~le / E: ns cf fr étoupille] Dispozitiv de aprindere pentru încărcăturile de pulbere, folosit la încărcăturile de azvârlire ale unor guri de foc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUPILĂ, stupile, s. f. Amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUPILĂ s. f. amorsă specială în trecut la tunuri pentru aprinderea pulberii de azvârlire a proiectilului. (după fr. étoupille)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*stupílă f., pl. e (fr. étoupille, d. étoupe, cîlț după fonetizmu rom. și it. V. stupă). Fitil inflamabil saŭ capsă (petiță) cu care se aprindea încărcătura tunurilor de sistema veche.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
stupilă s. f., g.-d. art. stupilei; pl. stupile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stupilă s. f., g.-d. art. stupilei; pl. stupile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stupilă s. f., g.-d. art. stupilei; pl. stupile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
stupilă, stupilesubstantiv feminin
- 1. Amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- étoupille DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.