stupefiant, ~ă [At: CAMIL PETRESCU, P. 227 / P: ~fi-ant / Pl: ~nți, ~e / E: fr stupéfiant] 1 a (D. fenomene, stări, procese, evenimente etc.) Foarte surprinzător. 2 a (D. fenomene, stări, procese, evenimente etc.) Uluitor. 3-4 sn, a (Medicament) care inhibă centrii nervoși provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, prin folosirea îndelungată sau repetată, dă naștere fenomenului de obișnuință și unor toximanii grave. 5-6 sn, a (Pgn) (Substanță) care prin folosire repetată dă naștere fenomenului de obișnuință Vz drog.