10 definiții pentru stufat

STUFÁT, (2) stufaturi, s. n. 1. Mâncare scăzută, gătită din carne (de miel) și fire de ceapă și de usturoi verde. 2. Porție sau fel dintr-o astfel de mâncare. – Din ngr. stufáton.

STUFÁT, stufaturi, s. n. Mâncare scăzută, gătită din carne (de miel) și fire de ceapă și de usturoi verde. – Din ngr. stufáton.

STUFÁT, stufaturi, s. n. Mîncare gătită din carne (de miel) și fire de ceapă și usturoi verde.

stufát s. n., (feluri, porții) pl. stufáturi

stufát s. n., (feluri, porții) pl. stufáturi

stufát (-turi), s. n. – Mîncare cu carne și verdeață. It. stufato, prin intermediul ngr. στουφάτο (Tiktin).

STUFÁT ~uri n. Fel de mâncare pregătită din carne (mai ales de miel) înăbușită cu ceapă și usturoi verde. /<ngr. stufáto, it. stufato

stufat n. 1. mod de a fierbe bucatele într’un vas bine astupat; 2. mâncare cu ceapă verde sau cu usturoiu. [It. STUFATO, printr’un intermediar grec modern].

stufát n., pl. urĭ (ngr. stufáton, d. it. stufato, d. stufa, etuvă, adică „mîncare înfundată”, din vgr. týphos, fum, abur, ca la baĭa de abur. V. tifos, sobă, etuvă). Mîncare feartă acoperită făcută din carne de mĭel cu ceapă și ustoroĭ verde încolăcit.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

stufat s. n. sg. (er.) păr pubian.

Intrare: stufat
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stufat
  • stufatul
  • stufatu‑
plural
  • stufaturi
  • stufaturile
genitiv-dativ singular
  • stufat
  • stufatului
plural
  • stufaturi
  • stufaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)