14 definiții pentru stufăriș stuhăriș stufiriș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STUFĂRÍȘ, stufărișuri, s. n. 1. Loc pe care crește stuf mult și des; stuf care crește pe un asemenea loc; stufărie, stufăraie. 2. Desime, desiș, tufiș. [Var.: (reg.) stuhăríș s. n.] – Stuf + suf. -ăriș.

STUFĂRÍȘ, stufărișuri, s. n. 1. Loc pe care crește stuf mult și des; stuf care crește pe un asemenea loc; stufărie, stufăraie. 2. Desime, desiș, tufiș. [Var.: (reg.) stuhăríș s. n.] – Stuf + suf. -ăriș.

stufăriș1 sn [At: TDRG / V: (reg) ~uhă~ / Pl: ~uri / E: stuf + -ăriș] 1 Desiș sau mulțime de stuf. 2 Loc pe unde crește (mult) stuf Si: stufărie (2), stufiș1 (2), trestiiș, (rar) trestiet, (pop) stufăraie, (reg) trestar1, trestărie, trestiaș.

stufăriș2 sn [At: RESMERIȚĂ, A. D. / V: (reg) ~fir~ / Pl: ~uri / E: s- + tufăriș] (Udp „de”, care indică felul) 1 Mulțime de copaci tineri. 2 Desiș de tufe Si: crâng (19), desiș (2), hățiș1 (2), stufiș2 (2), tufărie, tufăriș, tufiș, tufărime, (rar) stuf (6), (pop) lunget, desime (2), (reg) hălăciugă (1), huceag, huci2 (3), tufar, tufă, tufet.

STUFĂRÍȘ, stufărișuri, s. n. (Cu sens colectiv) Stuf mult și des crescut într-un loc; loc acoperit cu stuf. Din stufărișuri și mlaștini, nici o vietate nu-și ia zborul. RALEA, O. 132. Un colb de argint dă strălucire stufărișului. Peste tot liniște, neclintită, de rai. GÎRLEANU, L. 16. ♦ Fig. Desime, desiș. Caii veneau la pas, cu părul strălucitor, piepturi lîngă piepturi și stufăriș de picioare fine, pădure de gîturi încordate. DUMITRIU, N. 113. – Variantă: stuhăríș (VLAHUȚĂ, R. P. 20) s. n.

STUFĂRÍȘ ~uri n. 1) Loc unde crește stuf. 2) Desiș de stuf. /stuf + suf. ~ăriș

stufăríș n., pl. urĭ. Maĭ rar. Stufărie.

STUHĂRÍȘ s. n. v. stufăriș.

STUHĂRÍȘ s. n. v. stufăriș.

STUHĂRÍȘ s. n. v. stufăriș.

stufiriș sn vz stufăriș2

stuhăriș sf vz stufăriș


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stufăríș s. n., pl. stufăríșuri

stufăríș s. n., pl. stufăríșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STUFĂRÍȘ s. (BOT.) 1. stufăraie, stufărie. (Mulțime de stuf sau ~.) 2. v. desiș.

STUFĂRIȘ s. (BOT.) 1. stufăraie, stufărie. (Mulțime de stuf sau ~.) 2. crîng, desiș, hățiș, tufăriș, tufiș, (rar) stuf, tufărie, (pop.) bunget, desime, (reg.) hălăciugă, huceag, huci. (Iepurele s-a ascuns într-un ~.)

Intrare: stufăriș
stufăriș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stufăriș
  • stufărișul
  • stufărișu‑
plural
  • stufărișuri
  • stufărișurile
genitiv-dativ singular
  • stufăriș
  • stufărișului
plural
  • stufărișuri
  • stufărișurilor
vocativ singular
plural
stuhăriș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stuhăriș
  • stuhărișul
  • stuhărișu‑
plural
  • stuhărișuri
  • stuhărișurile
genitiv-dativ singular
  • stuhăriș
  • stuhărișului
plural
  • stuhărișuri
  • stuhărișurilor
vocativ singular
plural
stufiriș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

stufăriș stuhăriș stufiriș

  • 1. Loc pe care crește stuf mult și des; stuf care crește pe un asemenea loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: stufăraie stufărie 2 exemple
    exemple
    • Din stufărișuri și mlaștini, nici o vietate nu-și ia zborul. RALEA, O. 132.
      surse: DLRLC
    • Un colb de argint dă strălucire stufărișului. Peste tot liniște, neclintită, de rai. GÎRLEANU, L. 16.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Caii veneau la pas, cu părul strălucitor, piepturi lîngă piepturi și stufăriș de picioare fine, pădure de gîturi încordate. DUMITRIU, N. 113.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Stuf + sufix -ăriș.
    surse: DEX '98 DEX '09