Definiția cu ID-ul 958667:
Explicative DEX
STRĂNUTARE, strănutări, s. f. Faptul de a strănuta; strănut. Cine însă-acuma în palat strănută? După strănutare, e măria-sa... A răcit se vede. V. ROM. noiembrie 1953, 323.
STRĂNUTARE, strănutări, s. f. Faptul de a strănuta; strănut. Cine însă-acuma în palat strănută? După strănutare, e măria-sa... A răcit se vede. V. ROM. noiembrie 1953, 323.