strungaci, ~ce [At: ALR SN II h 397/833 / Pl: ~, ~ / E: strungă¹ + -aci] 1 sm (Reg) Cioban care mână oile la strungă¹ pentru a fi mulse. 2 sm (Pex) Persoană care îndeplinește diverse munci la stână Si: (pop) strungar² (2), (reg) strungaș (2) Vz mânător, mânzar¹, mânzărar, mânzător. 3 a (D. oameni sau, rar, d. vite) Cu strungăreață Si: (reg) strungar² (3), strungariț, strungaș (3), strungăreț (2).