STRUCTURALISM s. n. (Lingv.) Școală idealistă, agnostică, antiistorică și formalistă, care consideră limba ca o entitate abstractă, ca un sistem de funcțiuni caracterizat prin legi proprii, imanente, ale structurii ei. Structuralismul consideră limba ca un sistem static, rupt de viață și de istorie. MACREA, F. 11.