structuralism sn [At: SCL 1954, 392 / Pl: ? / E: fr structuralisme] (De obicei cu determinări care indică domeniul) Denumire generică pentru orientări metodologice, de surse și de aplicații diverse în științele contemporane, îndeosebi în științele sociale, care pun în centrul atenției structura și elaborarea unui aparat specific de cercetare a acestora.