STROMATO- „schelet, concrețiune”. ◊ gr. stroma, atos „înveliș, covor” > fr. stromato-, engl. id., germ. id. > rom. stromato-. □ ~id (v. -id), adj., stromatiform*; ~lite (v. -lit₁), s. n. pl., concrețiuni calcaroase considerate ca produse ale activității vitale ale unor alge albastre; ~pore (v. -por), s. n. pl., hidrozoare cu scheletul coloanei masiv, care au trăit din ordovician pînă la sfîrșitul cretacicului, formînd recife.