strofă sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 86 / Pl: ~fe / E: gr στροφή, lat stropha, fr strophe, it stropha, ger Strophe] 1 (Îvr) Subterfugiu (1). 2 Fiecare dintre diviziunile unei poezii, formată din două sau mai multe versuri care alcătuiesc un ansamblu unitar, prin elemente prozodice (măsură, ritm, rimă) și uneori prin înțeles V distih, terțină, catren. 3 (Îcr antistrofă și epodă) Prima stanță din triada pe care o cânta corul în teatrul antic grec.