7 definiții pentru stresant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRESÁNT, -Ă, stresanți, -te, adj. Care provoacă stres (1). – Din fr. stressant.

STRESÁNT, -Ă, stresanți, -te, adj. Care provoacă stres (1). – Din fr. stressant.

STRESÁNT, -Ă adj. Capabil să determine un stres (1). [Scris și stressant. / cf. fr. stréssant].

STRESÁNT, -Ă adj. care provoacă stres (1). (< fr. stréssant)

stresánt, -ă adj. (med.) Care provoacă stres ◊ „Ei [literații] sunt mai puternici în fața situațiilor stressante din viață și apărați de eventuale boli psihosomatice care pot lua naștere pe această cale.” Cont. 15 XI 73 p. 12. ◊ „După cum au evidențiat sondajele, zgomotul deține primul loc în rândul factorilor stresanți. R.l. 17 VIII 78 p. 6; v. și Cont. 14 XII 73 p. 1 [scris și stressant; pron. greșit ștresant] (din fr. stressant; DMC 1960; Th. Hristea în LR 3/72 p. 197; DN3)

STRESÁNT ~tă (~ți, ~te) Care provoacă stres; apăsător. /<fr. stressant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*stresánt adj. m., pl. stresánți; f. stresántă, pl. stresánte

stresánt adj. m., pl. stresánți; f. sg. stresántă, pl. stresánte

Intrare: stresant
stresant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stresant
  • stresantul
  • stresantu‑
  • stresantă
  • stresanta
plural
  • stresanți
  • stresanții
  • stresante
  • stresantele
genitiv-dativ singular
  • stresant
  • stresantului
  • stresante
  • stresantei
plural
  • stresanți
  • stresanților
  • stresante
  • stresantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)