2 intrări

7 definiții

STRESÁ, stresez, vb. I. Tranz. A produce stres; a tulbura, a deregla organismul uman din cauza unui stres. ♦ A supune ființa umană unui stres, tulburând-o, angoasând-o. ◊ Refl. S-a stresat. – Din fr. stresser.

*stresá (a ~) vb., ind. prez. 3 streseáză

stresá vb., ind. prez. 1 sg. streséz, 3 sg. și pl. streseáză

STRESÁ vb. tr. a produce stres (1). (< fr. stresser)

A STRESÁ ~éz tranz. A produce stres; a tulbura prin stres. /<fr. stresser

stréșă s.f. (reg.) 1. noroc, fericire. 2. destin, soartă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

stresá vb. I A produce stres ◊ „Copilul ăsta care stresează pe toată lumea [...]” ◊ „22” 1016 XII 92 p. 1 (din stres; cf. fr. stresser; PR 1950)

Intrare: stresa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stresa
  • stresare
  • stresat
  • stresând
singular plural
  • stresea
  • stresați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stresez
(să)
  • stresez
  • stresam
  • stresai
  • stresasem
a II-a (tu)
  • stresezi
(să)
  • stresezi
  • stresai
  • stresași
  • stresaseși
a III-a (el, ea)
  • stresea
(să)
  • streseze
  • stresa
  • stresă
  • stresase
plural I (noi)
  • stresăm
(să)
  • stresăm
  • stresam
  • stresarăm
  • stresaserăm
  • stresasem
a II-a (voi)
  • stresați
(să)
  • stresați
  • stresați
  • stresarăți
  • stresaserăți
  • stresaseți
a III-a (ei, ele)
  • stresea
(să)
  • streseze
  • stresau
  • stresa
  • stresaseră
Intrare: streșă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • streșă
  • streșa
plural
genitiv-dativ singular
  • streșe
  • streșei
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)