12 definiții pentru strabism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRABÍSM s. n. Anomalie care constă în lipsa de paralelism a axelor globilor oculari, având drept urmare privirea crucișă. – Din fr. strabisme.

strabism sn [At: MAN. SĂNĂT. 356/18 / Pl: ? / E: fr strabisme] 1 (Med) Defect de vedere care constă în lipsa permanentă a paralelismului axelor vizuale, având drept urmare privirea crucișă. 2 (Pex) Privire încrucișată.

STRABÍSM s. n. Anomalie care constă în lipsa de paralelism a axelor vizuale, având drept urmare privirea crucișă. – Din fr. strabisme.

STRABÍSM s. n. Anomalie constînd în lipsa de paralelism a axelor globilor oculari (ceea ce face ca persoana respectivă să se uite cruciș). Colonelul medic șef al spitalului... amenință să fie atins de strabism. C. PETRESCU, Î. II 72.

STRABÍSM s.n. Infirmitate, boală în care ochiul se îndepărtează involuntar de axa vizuală; privire încrucișată. [< fr. strabisme].

STRABÍSM s. n. tulburare a vederii datorită lipsei de coordonare a activității globilor oculari, unul din ochi îndepărtându-se involuntar de axa vizuală. (< fr. strabisme)

STRABÍSM n. Infirmitate caracterizată prin imposibilitatea de a vedea normal același obiect cu amândoi ochii; privire încrucișată. /<fr. strabisme

*strabízm n. (vgr. strabĭsmós, d. strabós, șpanchĭ. V. strîmb). Med. Defectu de a fi zbanghiŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRABÍSM s. (MED.) privire încrucișată.

STRABISM s. (MED.) privire încrucișată.

Intrare: strabism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strabism
  • strabismul
  • strabismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • strabism
  • strabismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)