2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STOGÓS, -OÁSĂ, stogoși, -oase, adj. (Popular) Corpolent, voluminos. El e mare și stogos, Dar la minte mic și prost. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180.

STOGÓS, -OÁSĂ, stogoși, -oase, adj. (Pop.) Corpolent, voluminos. – Din stog + suf. -os.

stogós, -oásă adj. (d. stog). P. P. Iron. Voluminos, mătăhălos.

STÓGOȘ, -Ă, stogoși, -e, adj. (Reg.) (Despre oi) Care aparține unei varietăți rezultate din încrucișarea oilor țigaie și țurcană; (despre lână) care provine de la astfel de oi; cu firul lung, gros și drept. – Et. nec.

STÓGOȘ, -Ă, stogoși, -e, adj. (Despre oi) Care aparține unei varietăți rezultate din încrucișarea oilor țigaie și țurcană; (despre lână) care provine de la astfel de oi; cu firul lung, gros și drept. – Et. nec.

STÓGOȘ, -Ă, stogoși, -e, adj. (Despre oi) Care provine din încrucișarea oilor țigăi cu cele țurcane, avînd lîna groasă și lipsită de ondulații; (despre lînă) provenită de la astfel de oi.

STÓGOȘ ~ă (~i, ~e) și substantival (despre oi) Care provine din încrucișarea raselor țigaie și țurcană. ◊ Lână ~ă lână cu firul lung, gros și drept. /Orig. nec.

stogoș a. se zice de o varietate de oi (provenită din încrucișarea țigăilor cu țurcanele) cu lâna mai puțin lungă si moale. [Și stogoman, dintr’un primitiv stog, de origină necunoscută].

stogomán, -ă adj. (d. stog). Țurcan corcit cu țigăŭ. Lînă stogomană, lînă maĭ suptire și maĭ lungă și maĭ groasă de cît țigaĭa. – Și stógoș și stogoșát. Căcĭulă stogoșată (Al.), căcĭulă țuguĭată.

stógoș și -șát, V. stogoman.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stógoș adj. m., pl. stógoși; f. stógoșă, pl. stógoșe

stógoș adj. m., pl. stógoși; f. sg. stógoșă, pl. stógoșe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STÓGOS adj., s. v. stogoș.

STÓGOȘ adj., s. (reg.) stogoman, stogos, stogoșat. (Oi ~.)

STOGOȘ adj., s. (reg.) stogoman, stogos, stogoșat. (Oi ~.)

Intrare: stogos
stogos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stogos
  • stogosul
  • stogosu‑
  • stogoa
  • stogoasa
plural
  • stogoși
  • stogoșii
  • stogoase
  • stogoasele
genitiv-dativ singular
  • stogos
  • stogosului
  • stogoase
  • stogoasei
plural
  • stogoși
  • stogoșilor
  • stogoase
  • stogoaselor
vocativ singular
plural
Intrare: stogoș
stogoș adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stogoș
  • stogoșul
  • stogoșu‑
  • stogoșă
  • stogoșa
plural
  • stogoși
  • stogoșii
  • stogoșe
  • stogoșele
genitiv-dativ singular
  • stogoș
  • stogoșului
  • stogoșe
  • stogoșei
plural
  • stogoși
  • stogoșilor
  • stogoșe
  • stogoșelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)