11 definiții pentru stogoșat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STOGOȘÁT, -Ă, stogoșați, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre oi sau despre lâna lor) Stogoș. 2. Fig. (Despre căciuli) De formă țuguiată și cu vârful răsfrânt. – Stogoș + suf. -at.

STOGOȘÁT, -Ă, stogoșați, -te, adj. 1. (Despre oi sau despre lâna lor) Stogoș. 2. Fig. (Despre căciuli) De formă țuguiată și cu vârful răsfrânt. – Stogoș + suf. -at.

STOGOȘÁT, -Ă, stogoșați, -te, adj. 1. (Despre oi) Stogoș. Nu sînt oi ca oile, Ci sînt oi stogoșate. MAT. FOLK. 103. 2. (Despre păr, plete) Lățos. Trei voinici din văi adînci, Ceia cu chicele lungi, Ce le poartă cam pe spate Și le poartă stogoșate. PĂSCULESCU, L. P. 285. ◊ Căciulă stogoșată = căciulă țuguiată și cu vîrful întors în jos. Cu căciuli de urs, Înalte, stogoșate, Cu moțuri vărgate Lăsate pe spate. MAT. FOLK. 213. Se ivea o mîndră ceată, O ceată de voinicei, Lotri, puișori de zmei, Cu căciule stogoșate. ALECSANDRI, P. P. 209.

stogoșat a. lățos și aspru (ca lâna oilor stogoașe): cu căciule stogoșate ISP.

țogoșat, ~ă a vz stogoșat

stogomán, -ă adj. (d. stog). Țurcan corcit cu țigăŭ. Lînă stogomană, lînă maĭ suptire și maĭ lungă și maĭ groasă de cît țigaĭa. – Și stógoș și stogoșát. Căcĭulă stogoșată (Al.), căcĭulă țuguĭată.

stógoș și -șát, V. stogoman.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stogoșát (reg.) adj. m., pl. stogoșáți; f. stogoșátă, pl. stogoșáte

stogoșát adj. m., pl. stogoșáți; f. sg. stogoșátă, pl. stogoșáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STOGOȘÁT adj., s. v. stogoș.

Intrare: stogoșat
stogoșat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stogoșat
  • stogoșatul
  • stogoșatu‑
  • stogoșa
  • stogoșata
plural
  • stogoșați
  • stogoșații
  • stogoșate
  • stogoșatele
genitiv-dativ singular
  • stogoșat
  • stogoșatului
  • stogoșate
  • stogoșatei
plural
  • stogoșați
  • stogoșaților
  • stogoșate
  • stogoșatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)