10 definiții pentru stivuitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STIVUITÓR, -OÁRE, stivuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care se ocupă cu stivuirea; stivator. [Pr.: -vu-i-] – Stivui + suf. -tor.
STIVUITÓR, -OÁRE, stivuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care se ocupă cu stivuirea; stivator. [Pr.: -vu-i-] – Stivui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stivuitor, ~oare [At: NOM. PROF. 31 / Pl: ~i, ~oare / E: stivui + -tor] 1 smf Muncitor care face stive. 2-3 sf, a (Mașină sau parte a unei mașini speciale) care efectuează stivuirea automată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STIVUITÓR, stivuitori, s. m. Muncitor care face stive.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STIVUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Muncitor care face stive. /a stivui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stivuitor (desp. -vu-i-) s. m., pl. stivuitori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stivuitor (-vu-i-) s. m., pl. stivuitori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stivuitór s. m. (sil. -vu-i-), pl. stivuitóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STIVUITÓR s. (rar) stivator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STIVUITOR s. (rar) stivator.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
- silabație: sti-vu-i-tor
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
stivuitor, stivuitorisubstantiv masculin stivuitoare, stivuitoaresubstantiv feminin
- 1. Muncitor care se ocupă cu stivuirea. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: stivator
etimologie:
- Stivui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09