STIP s.n. (Bot.) Tulpină înaltă cu numeroase internoduri și cu un buchet de frunze în vîrf, la palmieri și la ferigile lemnoase; stipul (2) [în DN]. ♦ Pedunculul corpilor de fructificație la unele ciuperci. ♦ Trunchiul talului la alge. [< fr. stipe, cf. lat. stipes – tulpină].