Definiția cu ID-ul 957174:
Explicative DEX
STIHUIRE, stihuiri, s. f. (Rar) Faptul de a compune versuri; versificație; poezie. Însă tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume. EMINESCU, O. I 137.
STIHUIRE, stihuiri, s. f. (Rar) Faptul de a compune versuri; versificație; poezie. Însă tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume. EMINESCU, O. I 137.