9 definiții pentru stihoavnă stihovnă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STIHOÁVNĂ, stihoavne, s. f. Cântare bisericească ortodoxă în versuri, care se cântă la sfârșitul slujbei de vecernie. – Din sl. stihovĭna.

STIHOÁVNĂ, stihoavne, s. f. Cântare bisericească ortodoxă în versuri, care se cântă la sfârșitul slujbei de vecernie. – Din sl. stihovĭna.

stihoavnă sf [At: (a. 1713) CAT. MAN. I, 145 / V: ~hovnă / Pl: ~ne / E: slv стиховьно] Cântare bisericească în versuri.

STIHOÁVNĂ, stihoavne, s. f. Cîntare bisericească în versuri, care se cîntă la sfîrșitul slujbei de vecernie.

stihoavnă 1. cântare bisericească precesă de un stih mai lung: cele opt glasuri cu stihoavnele. [V. stih].

stihoávnă (oa dift.) f., pl. e (vsl. stĭhovina, rus. -vna, d. stihovinŭ, scris în versurĭ). Ultimele versurĭ cîntate la vecernie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stihoávnă s. f., g.-d. art. stihoávnei; pl. stihoávne

stihoávnă s. f., g.-d. art. stihoávnei; pl. stihoávne


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stihoavnă, partea a doua a vecerniei*, intercalată între ectenia* „Să plinim” și rugăciunea „Acum slobozește”. Este alcătuită din stihiri*, „slavă”, „Și acum Borodicina”. Apostihurile sunt numite „Stihiri ale Stihoavnei” (στιχηρὰ τοῦ στίχου sau ἀπόστιχα) pentru că stihurile care le preced sunt diferite – în funcție de ziua sau sărbătoarea respectivă – și nu sunt fixe și precis determinate, ca acelea de la kekragarii*, laude etc.

Intrare: stihoavnă
stihoavnă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stihoavnă
  • stihoavna
plural
  • stihoavne
  • stihoavnele
genitiv-dativ singular
  • stihoavne
  • stihoavnei
plural
  • stihoavne
  • stihoavnelor
vocativ singular
plural
stihovnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.