STICLIT, -Ă, sticliți, -te, adj. (Despre ochi) Cu privirea fixă (și strălucitoare); pironit, ațintit. Elefterescu a rămas cu ochii^[1] sticliți și gura căscată. POPA, V. 227. Ședea-n fundul cortului cu ochii sticliți. TEODORESCU, P. P. 142. – Variantă: (Mold.) steclit, -ă (SADOVEANU, D. P. 86) adj. corectat(ă)