STERNO- „stern, torace”. ◊ gr. sternon „piept, torace” > fr. sterno-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. sterno-. □ ~pag (v. -pag), adj., s. m., (monstru) care prezintă sternopagie; ~pagie (v. -pagie), s. f., monstruozitate dublă constînd în alipirea feților la nivelul toracelui prin stern, avînd un ombilic comun; ~tom (v. -tom), s. n., instrument chirurgical utilizat în sternotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a sternului; ~trib (v. -trib), adj., (despre antere) dispus în așa fel încît transmiterea polenului să aibă loc prin intermediul părții ventrale a insectei polenizatoare.