10 definiții pentru stereotipar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STEREOTIPÁR, -Ă, stereotipari, -e, s. m. și f. (Rar) Stereotipist. [Pr.: -re-o-] – După fr. stéréotypeur.

STEREOTIPÁR, -Ă, stereotipari, -e, s. m. și f. (Rar) Stereotipist. [Pr.: -re-o-] – După fr. stéréotypeur.

STEREOTIPÁR, -Ă, stereotipari, -e, s. m. și f. Persoană specializată în stereotipie; stereotipist. [Gogu] era stereotipar și, deși ai fi vrut să lucrezi cu el, s-a împotrivit. PAS, Z. I 282.

STEREOTIPÁR, -Ă s.m. și f. Stereotipist. // s.n. Procedeu de multiplicare a zațului sau a clișeelor tipografice prin turnare în forme solide; stereotipie. [Cf. fr. stéréotypeur].

STEREOTIPÁR, -Ă s. m. f. stereotipist. (după fr. stéréotypeur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stereotipár (rar) (-re-o-) s. m., pl. stereotipári

stereotipár s. m. (sil. -re-o-), pl. stereotipári

stereotipáră (rar) (-re-o-) s. f., g.-d. art. stereotipárei; pl. stereotipáre

stereotipáră s. f. (sil. -re-o-), g.-d. art. stereotipárei; pl. stereotipáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STEREOTIPÁR s. v. stereotipist.

stereotipar s. v. STEREOTIPIST.

Intrare: stereotipar
stereotipar substantiv masculin
  • silabație: -re-o-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stereotipar
  • stereotiparul
  • stereotiparu‑
plural
  • stereotipari
  • stereotiparii
genitiv-dativ singular
  • stereotipar
  • stereotiparului
plural
  • stereotipari
  • stereotiparilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)