statoreactor sn [At: LTR² / P: ~re-ac~ / Pl: ~oare, (rar) ~i sm / E: fr statoréacteur] Reactor cu flux continuu de gaze, care funcționează fără compresor și care este folosit pentru propulsia unor avioane supersonice.

STATOREACTOR s.n. Propulsor cu reacție pentru aerovehicule cu viteza supersonică, constituit dintr-un tub, fără nici un organ în mișcare de rotație. [Pron. -re-ac-, pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. statoréacteur].

STATOREACTOR s. n. propulsor cu reacție pentru aerovehicule cu viteză supersonică, dintr-un tub, fără nici un organ în mișcare de rotație. (< fr. statoréacteur)

STATOREACTOR ~oare n. tehn. Reactor-propulsor pentru avioanele cu viteză supersonică. /<fr. statoréacteur

statoreactor (desp. -re-ac-) s. n., pl. statoreactoare

statoreactor (-re-ac-) s. n., pl. statoreactoare

statoreactor s. n. (sil. -re-ac-), pl. statoreactoare

STATOREACTOR motor cu reacție fără organe mobile, constând în principal dintr-un tub de secțiune variabilă deschis la ambele capete, paralel cu direcția de zbor, în difuzor realizându-se comprimarea dinamică a aerului datorită deplasării aeronavei cu viteză mare, gazele de ardere fiind evacuate din cameră prin efuzor (destinderea lor realizând forța de propulsie); statoreactorul poate intra în funcțiune doar la o anumită viteză de zbor a aeronavei, furnizând viteze supersonice (M 2-4) și hipersonice (M>5) în funcție de organizarea arderii. Statoreactorul este destinat avioanelor aerocosmice, rachetelor autoghidate etc.

STATOREACTOR s. (AV.) atodid.