STASO- „stătător, stagnant”. ◊ gr. stasis „oprire, stagnare” > fr. staso-, germ. id., engl. id. > rom. staso-. □ ~fil (v. -fil₁), adj., care crește în ape stătătoare; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante din apele stătătoare; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de a se menține în picioare.