8 definiții pentru stadie

STÁDIE, stadii, s. f. Miră sau riglă gradată în centimetri, folosită în topografie la măsurarea indirectă a distanțelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren. – Din fr. stadia.

STÁDIE, stadii, s. f. Miră sau riglă gradată în centimetri, care servește în topografie la măsurarea indirectă a distanțelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren. – Din fr. stadia.

STÁDIE, stadii, s. f. Miră sau riglă gradată în centimetri, care servește la măsurarea indirectă a distanțelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren.

stádie (-di-e) s. f., art. stádia (-di-a), g.-d. art. stádiei; pl. stádii, art. stádiile (-di-i-)

STÁDIE s.f. Vechi instrument pentru măsurarea distanței dintre două puncte. ♦ Miră pentru măsurători cu luneta stadimetrică. [Gen. -iei. / < fr. stadia, cf. gr. stadion].

STÁDIE s. f. 1. vechi instrument pentru măsurarea distanței dintre două puncte. 2. miră pentru măsurători cu luneta stadimetrică. (< fr. stadia)

STÁDIE ~i f. Instrument pentru măsurarea indirectă a distanțelor în lucrările topografice. [G.-D. stadiei; Sil. -di-e] /<ngr. stadia, fr. stadia


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

stádie s. f. (sil. -di-e), art. stádia (sil. -di-a), g.-d. art. stádiei; pl. stádii, art. stádiile (sil. -di-i-)

Intrare: stadie
  • silabație: -di-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stadie
  • stadia
plural
  • stadii
  • stadiile
genitiv-dativ singular
  • stadii
  • stadiei
plural
  • stadii
  • stadiilor
vocativ singular
plural