STADIE, stadii, s. f. Miră sau riglă gradată în centimetri, folosită în topografie la măsurarea indirectă a distanțelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren. – Din fr. stadia.

stadie sf [At: N. TEST. (1648), 103^r/17 / Pl: ~ii, (îvr) ~ / E: ngr στάδια, (pll στάδιον)] 1-2 Stadiu (1-2). 3 Riglă de lemn, divizată, care servește la măsurarea indirectă a distanțelor sau a cotelor în topografie Si: miră.

STADIE, stadii, s. f. Miră sau riglă gradată în centimetri, care servește în topografie la măsurarea indirectă a distanțelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren. – Din fr. stadia.

STADIE, stadii, s. f. Miră sau riglă gradată în centimetri, care servește la măsurarea indirectă a distanțelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren.

STADIE s.f. Vechi instrument pentru măsurarea distanței dintre două puncte. ♦ Miră pentru măsurători cu luneta stadimetrică. [Gen. -iei. / < fr. stadia, cf. gr. stadion].

STADIE s. f. 1. vechi instrument pentru măsurarea distanței dintre două puncte. 2. miră pentru măsurători cu luneta stadimetrică. (< fr. stadia)

STADIE ~i f. Instrument pentru măsurarea indirectă a distanțelor în lucrările topografice. [G.-D. stadiei; Sil. -di-e] /<ngr. stadia, fr. stadia

stadie (desp. -di-e) s. f., art. stadia (desp. -di-a), g.-d. art. stadiei; pl. stadii, art. stadiile (desp. -di-i-)

stadie (-di-e) s. f., art. stadia (-di-a), g.-d. art. stadiei; pl. stadii, art. stadiile (-di-i-)

stadie s. f. (sil. -di-e), art. stadia (sil. -di-a), g.-d. art. stadiei; pl. stadii, art. stadiile (sil. -di-i-)