3 definiții pentru stadialitate
Explicative DEX
STADIALITATE s.f. Teorie idealistă, formulată de N. I. Marr și aplicată de adepții lui, care explica trecerea limbii de la o calitate veche la alta nouă prin explozii bruște. [Pron. -di-a-. / < stadial + -itate].
STADIALITATE s. f. 1. caracter stadial (1). 2. teorie antimarxistă idealistă care explica trecerea limbii de la o calitate veche la alta nouă prin explozii bruște. (după rus. stadialnosti)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
stadialitate s. f., g.-d. art. stadialității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: stadialitate
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
stadialitatesubstantiv feminin
- 1. Teorie idealistă, formulată de N. I. Marr și aplicată de adepții lui, care explica trecerea limbii de la o calitate veche la alta nouă prin explozii bruște. DN
-
etimologie:
- stadial + -itate DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.