STACATO adv. (Indicînd modul de executare a unui grup de note muzicale; în opoziție cu legato) În mod izolat, fiecare notă separat. Magda... se așezase dinaintea pianului și scherzando, andante, stacato... se alinta cu degete ușoare pe clapele albe și negre ale pianului. HOGAȘ, M. N. 48. ♦ (Substantivat, n.) Parte dintr-o compoziție muzicală executată în felul descris mai sus.