Definiția cu ID-ul 972839:
Enciclopedice
SPRINTEN adj. 1. – b. (Cat; 16 B II 252) etc. 2. Sprintin 1489 (Div 110); Sprentin (17 B II 195); Sprentenești s. (16 B III 224). 3. Cu schimb de terminație: Sprinteș (16 B I 15).
Exemple de pronunție a termenului „sprinten” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1