SPOLIERE, spolieri, s. f. Acțiunea de a spolia; prădare, jefuire, jaf. În loc deci ca moneta să servească la spolierea muncitorimii, ca în capitalism, [în socialism] ea servește la justa retribuire în raport cu munca prestată. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 6/5. – Pronunțat: -li-e-.