Definiția cu ID-ul 1037901:


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPIRIT s. 1. (FILOZ.) conștiință, cuget, gîndire, suflet, (livr.) for interior, (înv.) cunoștință, știință, (grecism înv.) sinidisis. (Noțiunea de ~.) 2. duh, suflet. (~ și materie.) 3. suflet, (Transilv. și Bucov.) bleasc. (I-a ieșit ~.) 4. (BIS.) duh. (Sfîntul ~.) 5. gîndire, intelect, judecată, minte, rațiune. (Operă a ~.) 6. deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, (pop.) duh, (Ban., Transilv. și Olt.) pamet, (înv.) înțelegere, (fam.) doxă, (fig.) cap, creier. (Are un ~ de nivel mediu.) 7. suflet. (~ poporului român.) 8. specific. (~ limbii noastre.) 9. (la pl.) opinie publică. (~ erau agitate.) 10. duh, haz, umor, (fig.) piper, sare. (Glumă plină de ~.) 11. anecdotă, glumă, (reg.) polojenie, (fam.) banc. (Am spus un ~ reușit.) 12. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune, (înv. și pop.) nălucitură, năzăritură, (pop.) iazmă, moroi, (reg.) arătanie, necurățenie, pater, (Ban.) năhoadă, (Mold. și Bucov.) vidmă, (înv.) vedere, zare. (Credința în ~e.) 13. (LINGV.) spirit lin = (înv.) psili.