SPIONAJ s. n. 1. Activitate întreprinsă în vederea aflării secretelor de natură militară, politică, economică etc. ale unui stat, în vederea transmiterii lor altui stat (dușman). Crimă de spionaj. 2. Iscodire, pîndire, urmărirea cuiva pentru a căuta să afle ce face, ce intenționează să facă sau ce spune (cu scopul de a informa pe altul). Gîndi cu ură la tot ce lăsase înapoi: bîrfelile și spionajul cocoanelor adunate la ceai și la maus, șicanele mărunților satrapi locali. C. PETRESCU, C. V. 10.