8 definiții pentru speologic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPEOLÓGIC, -Ă, speologici, -ce, adj. Care aparține speologiei, privitor la speologie. [Pr.: -spe-o-] – Speolog[ie] + suf. -ic. Cf. fr. spéléologique.

SPEOLÓGIC, -Ă, speologici, -ce, adj. Care aparține speologiei, privitor la speologie. [Pr.: -spe-o-] – Speolog[ie] + suf. -ic. Cf. fr. spéléologique.

speologic, ~ă a [At: DL / P: spe-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr spéologique] 1 Care aparține speologiei Si: (rar) speleologic (1). 2 Referitor la speologie Si: (rar) speleologic (2).

SPEOLÓGIC, -Ă, speologici, -e, adj. Care ține de speologie, relativ la speologie. Studii speologice. – Pronunțat: spe-o-.

SPEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la speologie; speleologic. [Cf. fr. spéléologique].

SPEOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de speologie; propriu speologiei. /<fr. spéologique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

speológic (spe-o-) adj. m., pl. speológici; f. speológică, pl. speológice

speológic adj. (sil. spe-o-) → logic


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPEOLÓGIC adj. v. speleologic. (Studii ~.)

Intrare: speologic
speologic adjectiv
  • silabație: spe-o- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • speologic
  • speologicul
  • speologicu‑
  • speologică
  • speologica
plural
  • speologici
  • speologicii
  • speologice
  • speologicele
genitiv-dativ singular
  • speologic
  • speologicului
  • speologice
  • speologicei
plural
  • speologici
  • speologicilor
  • speologice
  • speologicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

speologic

etimologie:

  • Speolog[ie] + sufix -ic.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • cf. limba franceză spéléologique
    surse: DEX '09 DEX '98 DN