SPEECH, speech-uri, s. n. Alocuțiune rostită de obicei ca răspuns la un toast. [Pr.: spič] – Cuv. engl.

speech sn [At: D. ZAMFIRESCU, T. S. 56 / P: spici / V: (rar) spici / Pl: ~uri / E: eg speech] Discurs ocazional.

SPEECH s. n. Alocuțiune rostită de obicei ca răspuns la un toast. [Pr.: spici] – Cuv. engl.

SPEECH s.n. v. spici.

SPEECH [SPICI] s. n. discurs ocazional; alocuțiune. (< engl. speech)

speech n. (cit. spici) discurs de ocaziune.

spici sn vz speech

SPICI s.n. (Rar) Discurs, cuvîntare ocazională; alocuțiune. [Scris și speech. / < engl. speech].

speech (engl.) [pron. spič] s. n., pl. speech-uri [pron. spičurⁱ]

speech (angl.) [pron. spič] s. n., art. speech-ul; pl. speech-uri

spici s. n., pl. spiciuri

spici, spiciuri s. n. (pub., peior.) cuvântare, discurs

SPEECH s. v. alocuțiune, cuvânt, cuvântare, discurs.