2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPECIALIZARE, specializări, s. f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. [Pr.: -ci-a-] – V. specializa.

SPECIALIZARE, specializări, s. f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. [Pr.: -ci-a-] – V. specializa.

specializare sf [At: DDRF / P: ~ci-a~ / Pl: ~zări / E: specializa] 1 Creare de trăsături caracteristice. 2 Pregătire pentru un domeniu de activitate. 3 Aprofundare a unui aspect restrâns al unui domeniu Vz perfecționare. 4 Limitare a activității unor întreprinderi, ateliere etc. la un anumit tip de produse Vz profilare.

SPECIALIZARE, specializări, s. f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei.

SPECIALIZARE, specializări, s. f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. [Pr.: -ci-a-]

SPECIALIZARE s.f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. [Pron. -ci-a-. / < specializa].

SPECIALIZA, specializez, vb. I. 1. Refl. A se consacra studiului și aplicării unei anumite ramuri din știință, din tehnică etc; a deveni specialist. 2. Tranz. A face să capete trăsături specifice, a imprima caractere speciale. 3. Tranz. și refl. A (se) limita la fabricarea anumitor produse. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. spécialiser.

SPECIALIZA, specializez, vb. I. 1. Refl. A se consacra studiului și aplicării unei anumite ramuri din știință, din tehnică etc; a deveni specialist. 2. Tranz. A face să capete trăsături specifice, a imprima caractere speciale. 3. Tranz. și refl. A (se) limita la fabricarea anumitor produse. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. spécialiser.

specializa [At: BREZOIANU, A. 317/15 / P: ~ci-a~ / V: (îvr) ~eți~ / Pzi: ~zez / E: fr spécialiser] 1 vt (Îvr) A specifica (1). 2-3 vtr A face să capete sau a căpăta trăsături caracteristice. 4 vr (D. oameni) A se pregăti pentru un domeniu de activitate. 5 vr (D. oameni) A se limita la un aspect restrâns al unui domeniu de activitate cu scopul de a-l aprofunda. 6 vr (D. oameni) A deveni specialist (1) Vz a se perfecționa. 7 vr (Lin; d. cuvinte) A-și restrânge sensul. 8-9 vtr (C. i. întreprinderi, ateliere, terenuri de cultură etc.) A-și limita activitatea la un domeniu, în care excelează Vz a se profila. 10 vt A excela într-o activitate.

SPECIALIZA, specializez, vb. I. 1. Refl. A se consacra studiului și aplicării unei anumite ramuri din știință sau tehnică; a deveni specialist în... În vremea lui Eminescu, oamenii încep să se specializeze. IBRĂILEANU, SP. CR. 156. 2. Tranz. A da anumite caractere specifice, a face să capete trăsături speciale. Societatea modernă... specializînd ocupațiunile și ramurile științifice într-un mod cu totul exagerat, a produs o disproporție colosală între faptele științifice și generalizările lor. GHEREA, ST. CR. II 339.

SPECIALIZA, specializez, vb. I. 1. Refl. A se consacra studiului și aplicării unei anumite ramuri din știință, din tehnică etc.; a deveni specialist. 2. Tranz. A face să capete trăsături specifice, a imprima caractere speciale. [Pr.: -ci-a-] – Fr. spécialiser.

SPECIALIZA vb. I. 1. refl. A se consacra studiului și aplicării unei discipline, unei ramuri speciale a științei, a tehnicii etc.; a deveni specialist. 2. tr. (Despre procese de producție) A limita numai la anumite produse. ♦ A perfecționa. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. spécialiser].

SPECIALIZA vb. I. refl. a se consacra studiului și aplicării unei discipline, unei ramuri speciale a științei, a tehnicii etc. II. tr. a face să capete caractere specifice, individualizate. ◊ (despre procese de producție) a limita numai la anumite produse. (< fr. spécialiser)

A SE SPECIALIZA mă ~ez intranz. 1) A căpăta cunoștințe într-un domeniu de activitate; a deveni specialist; a se califica. 2) (despre întreprinderi sau despre instituții) A se orienta spre o activitate îngustă. /<fr. specialiser

A SPECIALIZA ~ez tranz. 1) A înzestra cu caractere speciale. 2) A face să se specializeze. /<fr. specialiser

specializà v. a indica într’un mod special.

*specializéz v. tr. (d. specializez; fr spécialiser). Prefac în special: a se specializa într’o știință, într’o ramură comercială.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

specializare (desp. -ci-a-) s. f., g.-d. art. specializării; pl. specializări

specializare (-ci-a-) s. f., g.-d. art. specializării; pl. specializări

specializare s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. specializării; pl. specializări

specializa (a ~) (desp. -ci-a-) vb., ind. prez. 1 sg. specializez, 3 specializea; conj. prez. 1 sg. să specializez, 3 să specializeze

specializa (a ~) (-ci-a-) vb., ind. prez. 3 specializea

specializa vb. (sil. -ci-a-), ind. prez. 1 sg. specializez, 3 sg. și pl. specializea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPECIALIZARE s. perfecționare. (Trimis la ~.)

SPECIALIZARE s. perfecționare. (Trimis la ~.)

SPECIALIZA vb. 1. a (se) perfecționa. (S-a ~ în domeniul siderurgiei.) 2. a (se) profila. (Unitatea s-a ~ pe aparataj electronic.)

SPECIALIZA vb. v. arăta, indica, menționa, preciza, semnala, specifica.

specializa vb. v. ARĂTA. INDICA. MENȚIONA. PRECIZA. SEMNALA. SPECIFICA.

SPECIALIZA vb. 1. a (se) perfecționa. (S-a ~ în domeniul siderurgiei.) 2. a (se) profila. (Unitatea s-a ~ pe aparataj electronic.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SPECIALIZARE (< specializa) s. f. 1. Acțiunea de a se specializa.2. (BIOL.) Adaptare strictă a unei specii la o sursă particulară de hrană sau la condiții speciale de viață, a unui parazit la o anumită gazdă, a unui organ la o funcție specială (ex. aparat bucal specializat pentru înțepat sau supt la unele insecte).

Intrare: specializare
specializare substantiv feminin
  • silabație: spe-ci-a- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • specializare
  • specializarea
plural
  • specializări
  • specializările
genitiv-dativ singular
  • specializări
  • specializării
plural
  • specializări
  • specializărilor
vocativ singular
plural
Intrare: specializa
  • silabație: spe-ci-a- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • specializa
  • specializare
  • specializat
  • specializatu‑
  • specializând
  • specializându‑
singular plural
  • specializea
  • specializați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • specializez
(să)
  • specializez
  • specializam
  • specializai
  • specializasem
a II-a (tu)
  • specializezi
(să)
  • specializezi
  • specializai
  • specializași
  • specializaseși
a III-a (el, ea)
  • specializea
(să)
  • specializeze
  • specializa
  • specializă
  • specializase
plural I (noi)
  • specializăm
(să)
  • specializăm
  • specializam
  • specializarăm
  • specializaserăm
  • specializasem
a II-a (voi)
  • specializați
(să)
  • specializați
  • specializați
  • specializarăți
  • specializaserăți
  • specializaseți
a III-a (ei, ele)
  • specializea
(să)
  • specializeze
  • specializau
  • specializa
  • specializaseră
spețializa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

specializare, specializărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi specializa DEX '09 DEX '98 DN

specializa, specializezverb

  • 1. reflexiv A se consacra studiului și aplicării unei anumite ramuri din știință, din tehnică etc; a deveni specialist. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În vremea lui Eminescu, oamenii încep să se specializeze. IBRĂILEANU, SP. CR. 156. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face să capete trăsături specifice, a imprima caractere speciale. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Societatea modernă... specializînd ocupațiunile și ramurile științifice într-un mod cu totul exagerat, a produs o disproporție colosală între faptele științifice și generalizările lor. GHEREA, ST. CR. II 339. DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A (se) limita la fabricarea anumitor produse. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: profila
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.