10 definiții pentru spălăci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPĂLĂCÍ, spălăcesc, vb. IV. Refl. A-și pierde culoarea inițială, a deveni mai șters, a se decolora (la spălat sau la soare). – Din spăla.

SPĂLĂCÍ, spălăcesc, vb. IV. Refl. A-și pierde culoarea inițială, a deveni mai șters, a se decolora (la spălat sau la soare). – Din spăla.

SPĂLĂCÍ, spălăcesc, vb. IV. Refl. A-și pierde culoarea inițială, a deveni mai șters, mai puțin viu (prin spălare sau sub influența razelor solare); a se decolora. La marginea satului te întîmpină din stinga o cruce strîmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălăcită de ploi. REBREANU, I. 9. ◊ Fig. Totul era bătrîn, totul era trecut în copilul acela; gura i se îngurzise, ochii i se spălăciseră. CAMILAR, N. II 368. ♦ Tranz. Fig. (Neobișnuit) A face să se șteargă culoarea. Se îmbăia în întunecimea de pe pămînt și în zarea nehotărîtă ce, revărsîndu-se, spălăcea un petec de cer. MACEDONSKI. O. III 47.

A SE SPĂLĂCÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) (despre obiecte colorate) A-și pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi; a se șterge; a se decolora. 2) fig. (mai ales despre ochi) A deveni inexpresivi. /a spăla + suf. ~ăci

A SPĂLĂCÍ ~ésc tranz. rar A face să se spălăcească. /a spăla + suf. ~ăci

spălăcì v. a ieși la spălat, a-și pierde coloarea.

spălăcésc (mă) v. refl. (d. spăl cu sufixu din mă bălăcesc). Ĭes la spălat, mă descolorez. Fig. Iron. Îmĭ ĭau o aparență vrednică de milă: rău te-aĭ spălăcit, măĭ!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!spălăcí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se spălăcéște, imperf. 3 sg. se spălăceá; conj. prez. 3 să se spălăceáscă

spălăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spălăcésc, imperf. 3 sg. spălăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. spălăceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPĂLĂCÍ vb. a se decolora, a ieși, (reg.) a se serbezi, a se spălătoci. (Țesătura s-a ~ la spălat.)

SPĂLĂCI vb. a se decolora, a ieși, (reg.) a se serbezi, a se spălătoci. (Țesătura s-a ~ la spălat.)

Intrare: spălăci
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spălăci
  • spălăcire
  • spălăcit
  • spălăcitu‑
  • spălăcind
  • spălăcindu‑
singular plural
  • spălăcește
  • spălăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spălăcesc
(să)
  • spălăcesc
  • spălăceam
  • spălăcii
  • spălăcisem
a II-a (tu)
  • spălăcești
(să)
  • spălăcești
  • spălăceai
  • spălăciși
  • spălăciseși
a III-a (el, ea)
  • spălăcește
(să)
  • spălăcească
  • spălăcea
  • spălăci
  • spălăcise
plural I (noi)
  • spălăcim
(să)
  • spălăcim
  • spălăceam
  • spălăcirăm
  • spălăciserăm
  • spălăcisem
a II-a (voi)
  • spălăciți
(să)
  • spălăciți
  • spălăceați
  • spălăcirăți
  • spălăciserăți
  • spălăciseți
a III-a (ei, ele)
  • spălăcesc
(să)
  • spălăcească
  • spălăceau
  • spălăci
  • spălăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)