2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SORBÉT, sorbeturi, s. n. (Înv.) Băutură răcoritoare preparată din suc de fructe, zahăr și lichior sau apă. [Pl. și: sorbete] – Din fr. sorbet.

SORBÉT, sorbete, s. n. (Rar) Băutură răcoritoare preparată din suc de fructe, zahăr și lichior sau apă. [Pl. și: sorbeturi] – Din fr. sorbet.

SORBÉT, sorbeturi și sorbete, s. n. Băutură răcoritoare, preparată din suc de fructe și lichior. Ah! tulbure-i, doamne, impusul sorbet și limpede-i vinul oprit de profet. COȘBUC, P. I 211. Făt-Frumos... fu primit de Alb-împărat cu multă cinste și îmbiat cu felurite sorbeturi răcoritoare. POPESCU, B. I 11. Se întrebuințau sorbetele turcești și braga moldovenească. KOGĂLNICEANU, S. A. 96.

SORBÉT s.n. Băutură răcoritoare făcută din suc de fructe și lichior. [Pl. -turi. / < fr. sorbet].

SORBÉT s. n. băutură răcoritoare, din suc de fructe și lichior. (< fr. sorbet)

sorbet n. băutură răcoritoare din apă, lămâie și zahăr. V. limonadă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!sorbét (băutură răcoritoare) (înv.) s. n., pl. sorbéturi

sorbét s. n., pl. sorbéte/sorbéturi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sorbét2, sorbéte, s.n. (reg.) sorbire.

SORBET s.n. Specialitate de înghețată de origine franceză sau italiană, realizată din piure sau suc de fructe, dar și pe bază de vin sau șampanie; parfumată divers și adesea cu adaos de mering-spumă pentru a-i da consistență; din fr. sorbet, it. sorbetto; dacă se prepară doar dintr-un simplu sirop de fructe sau sirop de zahăr amestecat cu suc de fructe (de lămâie sau de portocale), înghețat și apoi dat prin mixer, capătă aspect de gheață granulată, colorată, numit în it. gramolata sau granita, fiind mai mult o băutură răcoritoare, decât o înghețată.

Intrare: sorbet (pl. -e)
sorbet (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sorbet
  • sorbetul
  • sorbetu‑
plural
  • sorbete
  • sorbetele
genitiv-dativ singular
  • sorbet
  • sorbetului
plural
  • sorbete
  • sorbetelor
vocativ singular
plural
Intrare: sorbet (pl. -uri)
sorbet (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sorbet
  • sorbetul
  • sorbetu‑
plural
  • sorbeturi
  • sorbeturile
genitiv-dativ singular
  • sorbet
  • sorbetului
plural
  • sorbeturi
  • sorbeturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)