soponar sm vz săpunar

SĂPUNAR, săpunari, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care se ocupă cu prepararea săpunului. 2. Adj. (în sintagma) Cartofi săpunari = soi de cartofi de calitate superioară, de formă lunguiață, cu miezul alb-roz. – Săpun + suf. -ar.

săponar sm vz săpunar

săpunar [At: (sec. XVII) IORGA, S. D. V, 240 / V: (înv) săpon~, sapon~ / Pl: ~i / E: săpun + -ar] 1-2 sm Persoană care se ocupă cu prepararea (sau cu vânzarea) săpunului (1) Si: (îvr) săpungiu (1-2), săpungia (1-2). 3 a (Îs) Cartof ~ Soi de cartof de calitate superioară, de formă lunguiață, cu miezul alb-roz. 4 sm (Bot; Trs; Mun) Săpunariță (Saponaria aficinalis).

SĂPUNAR, săpunari, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care se ocupă cu prepararea săpunului. 2. Adj. (În sintagma) Cartofi săpunari = soi de cartofi de calitate superioară, de formă lunguiață, cu miezul alb-roz. – Săpun + suf. -ar.

SĂPONAR s. m. v. săpunar.

SĂPUNAR², săpunari, s. m. Persoană care se ocupă cu prepararea săpunului. (Atestat în forma săponar) Săponarii exercită cu multă osteneală meseria lor. I. IONESCU, P. 428. – Variantă: săponar s. m.

SĂPONAR s. m. v. săpunar².

SĂPUNAR ~i m. Fabricant sau vânzător de săpun. /săpun + suf. ~ar

săpunar m. fabricant sau vânzător de săpun.

săpunár m. (d. săpun). Fabricant orĭ vînzător de săpun.

+săpunar² (persoană) (înv.) s. m., pl. săpunari

săpunar¹ adj. m. (cartof ~), s. m., pl. săpunari

săpunar adj. m., s. m., pl. săpunari

săpunar s. m., adj. m., pl. săpunari

SĂPUNAR s. (înv.) săpungiu. (~ul fabrică și vinde săpun.)

SĂPUNAR s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.

săpunar s. v. CIUIN. ODAGACI. SĂPUNARIȚĂ.

SĂPUNAR s. (înv.) săpungiu. (~ul fabrică și vinde săpun.)

soponár, soponari, s.m., adj. Persoană care se ocupă cu prepararea săpunului. ■ (onom.) Soponar(u), nume de familie în jud. Maram. – Din sopon + suf. -ar (DEX).