SOLZIȘOR, solzișori, s. m. Diminutiv al lui solz. Știuca îi mai zise: Ține acest solzișor, și cînd vei gîndi la mine, eu voi fi la tine. ISPIRESCU, L. 43. Peștele-i grăiește... Cu-ale mele oase Ți-ei ridica case... Ai mei solzișori Mari și sclipitori Le-or fi de-nveliș Și de-acoperiș. TEODORESCU, P. P. 91.